Aveam 12 ani și mă rugăm la Dumnezeu să nu mă vadă nimeni din clasă lângă tata, în remorcă plină cu roșii Era o dimineață de iulie în care asfaltul mirosea a ars încă de la nouă. Stăteam pe marginea remorcii, cu picioarele atârnând peste roată, și țineam în poală cântarul vechi al lui tată, ăla cu talerul ruginit pe la colțuri. Tractorul hârâia încet prin cartierul Dacia, din Piatra Neamț, iar tata, Costel, ținea la gura megafonul lui vechi și striga cu o voce pe care o auzea tot blocul. … Vezi plus

scăpat din mână.

Tata s-a întors la remorcă, s-a uitat un pic prin lădiță, a ales cea mai coaptă roșie, aia mare, roșie de tot, cu pielița crăpată puțin la codiță de câtă apă avea în ea. A scos briceagul din buzunar, ăla cu mânerul de lemn tocit, l-a deschis și a tăiat roșia în două, chiar acolo, în palmă. A picurat zeamă pe asfalt. Mirosul de roșie proaspăt tăiată s-a ridicat până la mine, pe remorcă.

I-a întins jumătatea lui Bogdan.

Lecția de demnitate

Bogdan s-a uitat la roșie,